Site pentru minte, inimă şi ...literatură

Jurnal de lectură- Eşti COOL(t) (şi) dacă citeşti!

1. 1. ,,NU  SE ŞTIE CINE DĂ ŞI CINE PRIMEŞTE..." ( Leon Bloy, citat de C. Noica în ,,Jurnalul filozofic")

,,NU  SE ŞTIE CINE DĂ ŞI CINE PRIMEŞTE..." ( Leon Bloy, citat de C. Noica în ,,Jurnalul filozofic")

"Ce-s unora lucruri a toate mai sus/ Par altora lucruri deşarte,/ Dar ştie acel ce compasul şi-a pus/ De-i rău ori e bine ce-mparte."(Mihai Eminescu)
http://www.moftulroman.ro/   ( replica de azi la ziarul editat candva sub conducerea lui I.L.Caragiale; vizitati site-ul, gasiti aici primul film documentar despre viata lui Mihai Eminescu, fragmente din spectacolele cu piesele lui Caragiale etc.)

Atenţie! Acest site nu are atribuţii comerciale. Sursele folosite vor fi menţionate. 

  ,,Am fost într-o vreme, pe când viaţa începuse să mi se pară atât de cenuşie încât nu mai merita trăită, un maniac al jocurilor pe computer.Timp de vreun an de zile am avut nevoie de doza zilnică de virtualitate: îmi făceam treburile pe fugă, renunţasem la mâncare şi la somn şi îmi tremurau mâinile  după claviatură şi mouse (...)
      Pe  lângă multe alte efecte de adâncă alienare, jocurile de acţiune şi strategie mi-au schimbat, în acea vreme nu tocmai îndepărtată şi nici tocmai cu desăvârşire încheiată, însă şi ideea despre om, despre trup, despre felul cum arată şi funcţionează bucata asta complicată de materie care ascultă- parţial- de voinţa noastră. (...)
Dar ceea ce deosebeşte esenţial vieţile noastre virtuale de cele reale este miraculoasa şi binecuvântata putere de a da "Save". ,, Salvează, tati, salvează!" îmi spune fiică-mea, alarmată, din două în două minute, de câte ori mă priveşte jucându-mă. ,, Jucându-mă?" Nu: trăindu-mi viaţa virtuală, cea în care sunt erou, în care n-am nevoie de prietenie, dragoste sau fericire, cu o intensitate cum n-am trăit niciodată în ,, lumea cea comună". Înaintea fiecărei confruntări decisive ,, salvez". Dacă pierd, dau timpul înapoi de unde am salvat şi-mi îndrept greşeala. Dacă, vreodată, aş fi consultat de autorul jocului în care trăim cu toţii şi aş putea să sugerez o singură îmbunătăţire a lui, asta aş îndrăzni să cer: ,,Doamne, dă-ne, măcar de câteva ori în viaţă, puterea de a folosi comanda Save!", de a da timpul înapoi, de a şterge remuşcarea, suferinţa, răul provocat altora, DE A REPARA IREPARABILUL. (...)"
                                                                (Mircea Cărtărescu, Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli )

     V-aţi gândit vreodată cum ar fi dacă am putea folosi comanda Save în viaţă? Până unde computerul ne poate ajuta sau, dimpotrivă, ne poate înstrăina?