Colecţia ,,Carte de buzunar", un nou dar pe care ni-l face ,,Jurnalul naţional"; cele mai citite cărţi de la clasici la contemporani la numai 5 lei
D.H. Lawrence, ,,Amantul doamnei Chatterley",Bucureşti, Editura Litera International, 2010David Herbert Lawrence ( 1885, Eastwood, Nottingamshire, Anglia- 1930, Nence, Franţa) este un romancier, nuvelist, poet şi eseist englez, a cărui operă cuprinde, între alte titluri, pe următoarele:
- Păunul alb, 1911, primul roman;
- Fii şi îndrăgostiţi, 1913, roman autobiografic despre viaţa familiilor clasei muncitoare;
- Curcubeul, 1915;
- Femei îndrăgostite, 1920;
- Cangurul, 1923; descrie persecuţia prin care scriitorul a trecut în timpul Primului Război Mondial;
- Şarpele cu pene, 1926; are ca inspiraţie fascinaţia autorului pentru cultura aztecă;
- Amantul doamnei Chatterley, 1928, operă remarcabilă prin intensitate şi senzualitate, a avut trei variante succesive, presupunând încercarea autorului de a se conforma oarecum principiilor puritaniste ale epocii în care trăia; cu toate acestea, cartea a fost interzisă, fiind considerată obscenă.
,,Dacă nu greşesc, cele trei versiuni din ,,Amantul doamnei Chatterley" au fost scris în trei ani consecutivi, între 1925 şi 1928. Încerca să accentueze tot mai mult ceea ce dorea să transmită. Anume că atunci când tratezi un lucru în mod onest, clar şi deschis, nu mai există loc pentru mister morbid. Voia să dărâme prejudecata romanelor pornografice, de senzaţie, scabroase. Cuvintele nu pot fi obscene prin ele însele; încărcătura pe care le-o conferi tu le poate face astfel. Şi a reuşit să demonstreze în mare măsură această idee. Romanul a fost advărată dinamită. Cei ce nu-şi puteau schimba mentalitatea l-au detestat cu furie, dar pentru mulţi a constituit un şoc săsnătos, un deschizător de orizont."
Lady Chatterley este un personaj dual, ca viaţa însăşi. Acceptă să fie alături de soţul mutilat de război fizic, paralizat, cu posibilitatea de mişcare restrânsă la căruciorul cu rotile, dar mai ales paralizat în fondul cel mai profund al fiinţei, căci el poartă povara unei mutilări interioare pe care numai educaţia aleasă o face să nu iasă la suprafaţă decât rareori. Călugăriţa-soţie trăieşte în zona afectivităţii senine, fără mari complicaţii interioare până când natura îşi insinuează semnalele prin pădurea cu iepuri şi fazani, cu primule şi toporaşi, generându-i o nostalgie bovarică, ce-şi găseşte leacul într-o iubire pătimaşă pentru paznicul fondului de vânătoare al domeniului. (va urma)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.