În atenţia prietenilor care sunt în clasa a XI-a! Sunt câteva studii de caz din programa pentru clasa a XI-a. Pe parcurs le voi adăuga şi pe celelalte. Nu e rău să vă orientaţi puţin asupra temelor.
Dimensiunea religioasă a existenţei
Fişa studiului de caz
Titlul: De la Scriptură la scriitură în cultura română premodernă
Tema: Dimensiunea religioasă a existenţei
Clasa a XI-a E
Componenţa grupei de elevi:
1. ……………………………………
2. ……………………………………
3. ……………………………………
4. ……………………………………
5. ……………………………………
Calendarul cazului:
Pregătire: 15 a X-a - 1 a XII-a 2011
Susţinere: ianuarie 2011
Bibliografie orientativă
1. Neagu Djuvara, Între Orient şi Occident, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995, cap.Biserica; (capitolul cuprinde o trecere în revistă a mărturiilor-adesea foarte critice- ale unor călători străini în Ţările Române despre starea bisericii şi a credincioşilor – foarte zeloşi în ţinerea postului, dar neinstruiţi şi superstiţioşi-; capitolul vorbeşte şi despre religiozitatea populară şi evocă situaţia dramatică a convertirii la altă religie sau confesiune)
2. Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu,Bucureşti, Editura Meridiane, 1993, capitolele Tipuri de viaţă religioasă, Emoţia religioasă şi imaginaţia religioasă ( pentru raportul cu religia aleuropenilor din diferite medii sociale, din secolele XIV- XV)
3. Lucian Blaga, Spaţiul mioritic, în Opere, 9, ed. Dorli Blaga, Bucureşti, Editura Meridiane, 1985, capitolele: Spiritualităţi bipolare, Transcendentul care coboară, Perspectiva sofianică ( pentru relaţia dintre religiozitatea ortodoxă şi cultura populară românească )
4. Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Saeculum I.O., 1995( pentru relaţia dintre religiozitatea ortodoxă şi cultura populară românească )
5. Iordan Chimet, Dreptul la memorie, vol.IV, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1993 ( o antologie a polemicilor interbelice în legătură cu religiozitatea românească)
6. Doru Radoslav, Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997 ( un studiu de mentalităţi despre religiozitatea românească)
7. Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, operă de înţelepciune, scrisă în sec. al XVI-lea (c. 1518-1521), în slavonă (limba curţii şi a bisericii în acea perioadă), care cuprinde meditaţii şi sfaturi religioase, etice şi practice, , legate de rolul domnitorului. Nu se ştie dacă aparţine cu adevărat domnitorului sau altcuiva care a scris-o pentru el ( s-a presupus că a fost vorba de un călugăr).
8. Psaltirea pre versuri tocmită, publicată în 1673, de Dosoftei, mitropolitul Moldovei; transpunere în versuri a Psaltirii , operă importantă păentru evoluţia poeziei româneşti
9. Didahiile (- Predicile ) lui Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti, redactate şi rostite între anii 1708- 1716
10. Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, Bucureşti, Editura Humanitas,
11. Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, I, Bucureşti, Editura Minerva, 1990
12. Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 2000
13. Miron Costin, Viaţa lumii
Studiu de caz- III
Formarea conştiinţei istorice
Titlul: Istorie, literatură, conştiinţă istorică
Tema: Formarea conştiinţei istorice
Clasa a XI-a E
Componenţa grupei de elevi:
1. ………………………………..
2. ………………………………...
3. …………………………………
4. ………………………………….
5. ………………………………….
Calendarul cazului:
Pregătire: 15 a X-a - 5 a XII-a 2011
Susţinere: ianuarie 2011
Bibliografie orientativă
1. Cronicarii moldoveni. Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce. Antologie, introducere, comentarii, dosare critice, glosar şi bibliografie de Dan Horia Mazilu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997
2. Miron Costin, De neamul moldovenilor (în orice ediţie la care aveţi acces)
3. Cronicarii munteni, Prefaţă de Al. Piru, antologie de Virgiliu Ene, text stabilit de Mihail Gregorian, Editura Tineretului, Lyceum, 1968 ( sau altă antologie a cronicarilor munteni pe care o găsiţi )
4. Pentru imaginea cronicarilor în istoria literară, citiţi capitolul Cronicile din Istoria critică a literaturii române, vol. I de Nicolae Manolescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1990; capitolele Cronicarii moldoveni şi Cronicarii munteni din Istoria literaturii române de la origini până în prezent de George Călinescu, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Minerva, 1982.
5. Lucian Boia, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997 ( se vor urmări diferenţele de argumentare şi de interpretare ale fenomenului istoric )
6. Lucian Boia, România, ţară de frontieră a Europei(- capitolul O insulă latină), Bucureşti, Editura Humanitas, 2002
7. Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor ( în orice ediţie găsiţi)
Notă! Bibliografia va fi completată de voi cu alte titluri sau cu site-urile pe care le-aţi folosit în culegerea de informaţii. În redactarea listei bibliografice, veţi trece operele în ordine alfabetică după numele autorilor.
Direcţii de investigare
1. Care sunt ideile importante pe care cronicarii le afirmă în legătură cu originile, continuitatea şi limba română?
2. Ce forme capătă în letopiseţe “cultul întemeietor”? Referiţi-vă la “miturile începuturilor” ( Dragoş-Vodă sau Negru-Vodă) sau la “miturile dinastice” ( Basarabii).
3. Care este sensul pe care îl dau cronicarii istoriei şi scrisului lor?
4. Cum este perceput astăzi rolul cronicarilor munteni şi moldoveni în plan cultural?
5. În ce anume constă valoarea literară a letopiseţelor citite de voi?
6. Cum explicaţi actualitatea temei identitare sau obsesia identitară a românilor?
Studiu de caz –IV
Fişa
Rolul literaturii în perioada paşoptistă
Titlul: Literatura- calea spre o naţiune modernă
Tema: Rolul literaturii în perioada paşoptistă
Clasa a XI-a E
Componenţa grupei de elevi:
1. ……………………………….
2. ………………………………..
3. ………………………………..
4. ………………………………..
5. ………………………………..
Calendarul cazului:
Pregătire: 15 a X-a 2011 - 10 I 2012
Susţinere : 11 I - 18 I 2012
Posibile direcţii de investigare
1. Ce înţeleg prin literatură primii paşoptişti?
2. Care sunt caracteristicile şi finalităţile poeziei, ale prozei şi ale teatrului în epoca studiată?
3. Cum se percepe pe sine poetul şi cum se înfăţişează celorlaţi în perioada paşoptistă?
4. Care sunt posibilităţile de a cultiva o anumită identitate culturală a literaturii române şi pe ce se sprijină acestea?
Documentarea- bibliografie orientativă ( pentru fiecare subtemă)
A. Literatura- un concept polivalent
1. Ion Heliade Rădulescu, Literatura-Politica, din Echilibru între antiteze, în Opere, vol.II, ediţie de Mitcea Anghelescu, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2002, pag. 914- 934
2. Ion Heliade Rădulescu, Început de bibliotecă universală, în Opere, ed. cit., pag. 522-536
3. Gh. Asachi, Omul literat, Despre literatură, în Opere, vol.II , Bucureşti, Editura Minerva, 1981, pag. 543-545, 593-594
B. Poezia, proza, teatrul
1. Cezar Bolliac, Răspuns la articolul “Poezie” şi “Poezia”, în Scrieri, vol.II, ediţie de Andrei Rusu, Bucureşti, Editura Minerva, 1983, pag. 36-40, 57-71
2. Ion Heliade Rădulescu, Versificaţie, în Critica literară, ediţie de Aurel Sasu, Bucureşti, Editura Minerva, 1979, pag. 193-235
3. Ion Heliade Rădulescu, Teatru naţional şi Cuvânt la examenul Şcolii Filarmonice, în Opere, vol. I, ed. citată, pag. 316-317, 333-338
4. Barbu Catargiu , Teatru naţional şi Teodor Codrescu, Teatrul naţional, în Gândirea românească în epoca paşoptistă, ediţie de Paul Cornea şi Mihai Zamfir, vol.I, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1969, pag. 495-498, 518-519
C. Poetul
1. Ion Heliade Rădulescu, La moartea lui Cârlova ( orice ediţie)
2. Ion Heliade Rădulescu, Domnul Sarsailă, autorul
3. C.Negruzzi, Scrisoarea IV ( Un poet necunoscut)
4. Vasile Alecsandri, Un episod de la 1848 şi Mărgărita
5. Grigore Alexandrescu, Epistole
D.În căutarea identităţii culturale
1. Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei.Scrieri alese, Bucureşti, Editura Minerva, 1979, ( Introducţie la “Dacia Literară” şi Programul revistei “Propăşirea”, Foaie ştiinţifică şi literară)
2. Vasile Alecsandri, Românii şi poezia lor, în Opere, vol. IV, Bucureşti, Editura Minerva, 1974
3. Alecu Russo, Poezia poporală, în Scrieri alese, Bucureşti, Editura Albatros, 1972
4. Cezar Bolliac, Poezia populară, în Scrieri, vol, II, Bucureşti, Editura Minerva, 1983
E. Perspectiva criticilor şi a istoricilor literari asupra epocii
1. George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti, Editura Minerva, 1982
2. Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, vol.I, Bucureşti, Editura Minerva, 1990
Notă! La finalizarea studiului de caz se va redacta lista cu bibliografia parcursă, notându-se lucrările consultate în ordinea alfabetică a numelor autorilor.
Studiu de caz- V
Fişa
Titlul: Criticismul junimist
Tema: Rolul lui Titu Maiorescu şi al societăţii literare “Junimea” în dezvoltarea literaturii române
Clasa a XI-a E
Componenţa grupei de elevi:
1.……………………………….
2………………………………..
3………………………………..
4………………………………..
5………………………………..
Calendarul cazului:
Pregătire: 15 ianuarie 2011 - 20 martie 2012
Susţinere : martie 2012
Posibile direcţii de investigare
1.Care sunt etapele în evoluţia societăţii “Junimea”?
2.Care sunt obiectivele şi direcţiile de activitate ale “Junimii”?
3.În ce constă teoria “formelor fără fond” şi în ce context a fost formulată?
4.Cum au fost receptate în epocă şi după aceea ideile critice maioresciene?
5.Care au fost liniile “direcţiei noi” promovate de Maiorescu_
6.Cum foloseşte Maiorescu arta argumentării?
7.Cum se manifestă spiritul polemic în scrierile maioresciene?
Bibliografie orientativă
1.Citiţi următoarele studii ale lui Titu Maiorescu:
-Despre scrierea limbii române (1866)
-În contra direcţiei de azi în cultura română(1868)
-Direcţia nouă în poezia şi proza română(1872)
-Beţia de cuvinte.Studiu de patologie literară(1873)
-Comediile d-lui I.L.Caragiale (1885)
3. George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
4.Iacob Negruzzi, Amintiri din “Junimea” (1923)
Notă! La acestea se aduagă recomandările bibliografice din manual.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.