Vasile Alecsandri, ,,Unor critici” - poezie răspuns adresată celor care îl comparau cu mai tânărul Eminescu

                         Voi, ce cătaţi defecte în scrierile mele
                        Şi intonaţi fanfare când constataţi în ele
                        Greşeli, imagini slabe, cuvinte ce vă par
                        Lipsite de-armonie, erori chiar de tipar,
                        Voi, care vă daţi truda de-a şterge de pe lume
                        Tot lucrul de o viaţă întreagă ş-al meu nume,
                        De ce atâta râvnă ş-atâtea opintiri
                        Ca să aflaţi în mine a voastre însuşiri?

                        Poetul care cântă natura-n înflorire,
                        Simţirea omenească, a Patriei mărire,
                        Chiar slab să-i fie glasul, e demn de-a fi hulit
                        Când altul vine-n urmă-i cu glas mai nimerit?
                        Şi oare se cuvine, şi oare-i cu dreptate
                        De a schimba în crime a sale mici păcate?
                        O! critici buni de faşă, poeţi în şapte luni,
                        Vulturul nu se mişcă de-un ţipăt de lăstuni.

                        Oricare păsărică îşi are ciripirea,
                        Ce-n treacăt pe-astă lume încântă auzirea,
                        Nălţând un imn la ceruri prin alte imnuri mii
                        Ş-adăugând o notă l-a lumii armonii.
                        Am scris eu multe versuri şi poate chiar prea multe,
                        Dar n-am cerut la nimeni cu drag să le asculte,
                        Nici mi-a trecut prin minte trufaş ca să păşesc
                        În fruntea tuturora ce-ntruna versuiesc.

                        E unul care cântă mai dulce decât mine?
                        Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine.
                        Apuce înainte ş-ajungă cât de sus.
                        La răsăritu-i falnic se-nchină al meu apus.
                        Iar voi, care asupră-mi săgeţi tocite trageţi,
                        Cântaţi, dacă se poate, fiţi buni şi nu mai rageţi!