Răspunsul e simplu de dat. Îl poate găsi oricine citind definiția din DEX a termenului ,,spot”:
SPOT, spoturi, s. n. 1. (Fiz.) Urmă luminoasă lăsată pe o scară gradată sau pe un ecran de o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură, care servește ca indicator. ♦ Fascicul concentrat de lumină folosit pentru luminarea scenei sau a unui actor; proiector care produce acest fascicul. 2. Scurt anunț sau reclamă comercială prezentată la radio și televiziune. – Din fr. spot.
Sursa: DEX '98 (1998)
sau MDN ca să ne informăm din mai multe surse:
SPOT s.n. 1. Pată luminoasă produsă pe o scară gradată sau pe un ecran de către o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură. 2. (Teatru) Fascicul luminos concentrat, invariabil; proiector care produce acest fascicul. 3. Scurt anunț publicitar, la radio sau la televiziune. 4. (Fin.) Operație de plată imediată (la vedere). (cf. fr. spot)
Sursa: MDN (2000) |
Remarcăm că sensul 2 din DEX conține în sine ideea de ,,publicitate”, de altfel, mai bine precizată în MDN, 3.
Dacă vom consulta dicționare realizate înainte de 1989, vom constata că lipsește din explicația termenului ,,spot” sensul ,,3. Scurt anunț publicitar, la radio sau la televiziune.” Probabil acesta e argumentul celor care continuă, chiar lucrând în domeniul publicității, să ,,difuzeze spoturi publicitare”! Numai că ei pierd din vedere că în perioada comunistă publicitatea era ,,inexistentă”! Lexicul e partea cea mai dinamică a unei limbi. Cuvinte și sensuri noi apar odată cu schimbările din viața noastră, important e să ținem pasul cu ele și să le adăugăm la zestrea noastră lingvistică, dar nu oricum, ci pe fiecare în contextul potrivit. De aceea, esențial de știut că dicționarele explicative au noi ediții care trebuie cercetate.
Într-un dicționar de neologisme publicat în 1986:
SPOT s.n. Pată luminoasă produsă pe o scară gradată sau pe un ecran de către o rază de lumină reflectată pe oglinda unui instrument de măsură. ♦ (Teatru) Fascicul luminos concentrat, invariabil; proiector care produce acest fascicul. [< fr., engl. spot].
Sursa: DN (1986) |
Dar, în ,, Dicționarul de cuvinte recente”:
,,spot s.n. ♦ 1. Scurt anunț, la radio sau la televiziune, folosit în special pentru reclame comerciale ◊ „S-a calculat că săptămânal, în medie, un copil urmărește nu mai puțin de 55 de «spoturi» (mici filme publicitare care îndeamnă pe cei mici să cumpere dulciuri, jucării etc.).” Sc. 26 I 79 p. 5; v. și 3 VIII 80 p. 2, R.lit. 1 VIII 85 p. 23. ♦ 2. Fascicul de lumină pentru luminarea scenei sau a unui actor ◊ „Filmul [...] este o mică răzmeriță împotriva realității de pe platou, cu tot ceea ce presupune ea: fotogenie, glanț, spilcuială, spot, glamour.” R.l. 3 VIII 80 p. 2 (din engl. spot; cf. fr. spot; DPN 1960, DMN 1968; DMC 1972, DPN 1979; CD; DN, DEX, DN3 – alt sens, DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997)”
Deh! Cam ... ,,complicat”, nu?
Și apoi tocmai am descoperit o definiție de tip dicționar a sintagmei ,,spot publicitar”! Iar știrile abundă în formulări cum ar fi ,,CNA a interzis un spot publicitar de la difuzare.”
(Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/tag/spot-publicitar_132282#ixzz2W1nDMUeh)
,,Spot publicitar
Scurt mesaj publicitar audiovizual (difuzat la radio si televiziune). Durata uzuala: 3-5 secunde (V. flashy advertising), 7-10 (format scurt), 15, 20, 25, 30, 45, 60 secunde - ajungand si pana la doua-trei minute sau mai mult (spre exemplu, un spot TV de 30 secunde pe film de 35 milimetri are o lungime de 13,68 metri si include 750 imagini; primele 20 imagini ale unui film publicitar trebuie sa fie "mute"). V. clip publicitar video/TV.”
Sursa: http://www.iqads.ro/dictionar/spot_publicitar
Lungi și întortocheate mai sunt cărările exprimării în limba română... Și totuși...,,CNA a interzis un spot de la difuzare.” nu e suficient?
miercuri, 12 iunie 2013
Un pleonasm de care aproape uitasem: ,,averse torențiale”...
După o campanie susținută în unele emisiuni radio și Tv privitoare la exprimarea corectă (pe vremea când mai existau astfel de emisiuni) și în școli în cadrul orelor de limba și literatura română, părea să fie pe cale de dispariție exprimarea pleonastică ,,averse torențiale”.
De câtăva vreme, însă, a revenit în forță în buletinele meteo difuzate la radio, la tv sau în postările de pe paginile de facebook ale diverselor mijloace de informare în masă. Îmi venea să scriu, pardon, ,,deformare în masă”. Tocmai am citit atenționarea de cod galben pentru perioada următoare... Iată cum se prezintă:
,, Începând din a doua parte a nopţii de miercuri spre joi şi până la ora 23 a zilei de joi, 13 iunie, vor fi intervale de timp cu instabilitate atmosferică accentuată în cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, precum şi în sudul şi estul Transilvaniei. În aceste regiuni se vor semnala averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, trecător cu aspect de vijelie şi căderi de grindină. Astfel de fenomene vor fi mai frecvente în a doua parte a zilei de joi şi la începutul nopţii. Cantităţile de apă vor depăşi local 20...25 l/mp şi izolat 50 l/mp.”
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/codul-galben-de-ploi-torentiale-se-prelungeste-vezi-zonele-afectate_84155.html#ixzz2W1Sx8Rso
Un alt site, o altă utilizare pleonastică, spre a confirma inventivitatea lingvistică a ,,stricătorilor de limbă”:
,,COD PORTOCALIU
Intre orele : 18.40 si 20.10
In zona : jud. Bacău: estul, centrul şi sudul judeţului, inclusiv municipiul Bacău, Oneşti
Se vor semnala : grindină de dimensiuni medii şi mari, intensificări ale vântului care pot lua aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice, averse care pot avea caracter torenţial, cu cantităţi de apă ce pot atinge şi depăşi 30..35 l/mp. Observaţii: sistemul se deplasează de la E la V, cu o viteză medie de 28 km/h.”
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/cod-galben-de-ploi-torentiale-grindina-si-vijelie_1202874.html#ixzz2W1Vv2B74
Răspunsul e la un click distanță:
AVÉRSĂ, averse, s. f. Ploaie torențială de scurtă durată. – Din fr. averse.
Sursa: DEX '98 (1998)
Dacă aversa e o ploaie torențială de scurtă durată, atunci de ce trebuie să-i mai adăugăm determinanți precum ,,torențial” , ,,de ploaie” sau ,, care poate avea caracter torențial”???
Și exemplele pot continua. Dincolo de importanța știrilor, de utilitatea lor pentru existența a milioane de români, rămâne totuși tristețea că nu mai contează și corectitudinea exprimării... Îmi vine să declar ,,cod roșu” pentru pericolul de a inunda limba română cu șabloane ilogice de exprimare, dar cui îi mai pasă de acest fenomen? Ce contează că ne batem joc de patria în care ne-am născut? ,,Limba română e patria mea”, spunea Nichita Stănescu...
De câtăva vreme, însă, a revenit în forță în buletinele meteo difuzate la radio, la tv sau în postările de pe paginile de facebook ale diverselor mijloace de informare în masă. Îmi venea să scriu, pardon, ,,deformare în masă”. Tocmai am citit atenționarea de cod galben pentru perioada următoare... Iată cum se prezintă:
,, Începând din a doua parte a nopţii de miercuri spre joi şi până la ora 23 a zilei de joi, 13 iunie, vor fi intervale de timp cu instabilitate atmosferică accentuată în cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, precum şi în sudul şi estul Transilvaniei. În aceste regiuni se vor semnala averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, trecător cu aspect de vijelie şi căderi de grindină. Astfel de fenomene vor fi mai frecvente în a doua parte a zilei de joi şi la începutul nopţii. Cantităţile de apă vor depăşi local 20...25 l/mp şi izolat 50 l/mp.”
Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/codul-galben-de-ploi-torentiale-se-prelungeste-vezi-zonele-afectate_84155.html#ixzz2W1Sx8Rso
Un alt site, o altă utilizare pleonastică, spre a confirma inventivitatea lingvistică a ,,stricătorilor de limbă”:
,,COD PORTOCALIU
Intre orele : 18.40 si 20.10
In zona : jud. Bacău: estul, centrul şi sudul judeţului, inclusiv municipiul Bacău, Oneşti
Se vor semnala : grindină de dimensiuni medii şi mari, intensificări ale vântului care pot lua aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice, averse care pot avea caracter torenţial, cu cantităţi de apă ce pot atinge şi depăşi 30..35 l/mp. Observaţii: sistemul se deplasează de la E la V, cu o viteză medie de 28 km/h.”
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/cod-galben-de-ploi-torentiale-grindina-si-vijelie_1202874.html#ixzz2W1Vv2B74
Răspunsul e la un click distanță:
AVÉRSĂ, averse, s. f. Ploaie torențială de scurtă durată. – Din fr. averse.
Sursa: DEX '98 (1998)
Dacă aversa e o ploaie torențială de scurtă durată, atunci de ce trebuie să-i mai adăugăm determinanți precum ,,torențial” , ,,de ploaie” sau ,, care poate avea caracter torențial”???
Și exemplele pot continua. Dincolo de importanța știrilor, de utilitatea lor pentru existența a milioane de români, rămâne totuși tristețea că nu mai contează și corectitudinea exprimării... Îmi vine să declar ,,cod roșu” pentru pericolul de a inunda limba română cu șabloane ilogice de exprimare, dar cui îi mai pasă de acest fenomen? Ce contează că ne batem joc de patria în care ne-am născut? ,,Limba română e patria mea”, spunea Nichita Stănescu...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)