Sfaturi practice de învăţare

Preluare dupa Pavel Muresan, Invatarea eficienta si rapida, 1990, Editura Ceres, Bucuresti

"Şcoala cea mai buna e aceea in care inveti, inainte de toate, a invata".
NICOLAE IORGA


&1. Atingerea scopului pe care il aveti in viata este conditionat de studiul individual.
&2. Feriti-va sa va faceti munca neinteresanta.
&3. Planificati-va pentru studiul individual un timp minim pe care ulterior sa-l mariti progresiv.
&4. Intre orele 8-13 si 16.30-21.30 sunt perioadele optime de invatare dintr-o zi.
&5. Dupa fiecare 40-50 minute de concentrare si invatare faceti câte o pauza de 10-15 minute, in care sa va relaxati (intins cu ochii inchisi pe un pat sau fotoliu, va plimbati, ascultati muzica, va jucati, faceti gimnastica sau conversatii, care sa solicite si alti centri nervosi).
&6. Daca simtiti ca nu va puteti concentra asupra unui subiect sau teme anumite, invatati-le pe parti mici.
&7. Faceti insemnari, extrageti ideile esentiale din text si intocmiti un rezumat (insemnarile sunt folositoare la recapitulare si mentin atentia).
&8. Disciplinele sau temele asemanatoare sa fie incadrate in program succesiv (ex. matematica, fizica, chimie). Mariti pauzele daca orarul nu va permite acest lucru.
&9. Nu treceti de la o tema la alta fara ca intâi sa nu fie bine insusita.
&10. Nu va aglomerati creierul cu informatii curente, redundante, factuale sau putin semnificative (date, cifre, termeni, ani, adrese etc.) si care pot fi pastrate in agende, carnetele s.a. Fiti cât mai selectiv in retinerea informatiilor, iar când sunteti obligat sa memorati ceva fara relatii logice intre ele, apelati la sisteme mnemotehnice.
&11. Repetati a treia zi ceea ce ati invatat in prima.
&12. Nu invatati intensiv (cu 3 zile inainte de examen), ci extensiv (zilnic, permanent).
&13. Invatarea intensiva este eficienta daca ciclurile de invatare sunt secondate de stagii aplicative, care sa solicite intens cunostintele si deprinderile achizitionate intensiv.
&14. Faceti planul textului când invatati, daca nu va trebui oricum sa-l construiti improvizat, ad-hoc, putin eficient, când veti fi examinat.
&15. Când nu intelegeti bine si in profunzime materialul de invatat, confruntati-va cu cât mai multe surse (manuale, dictionare, enciclopedii etc.).
&16. In preajma examenelor, dupa invatare, supuneti-va autoexaminarii, simulati situatia de examen, puneti pe cineva sa va asculte si sa va dea note, faceti bilete de examinare, amestecati-le trageti 2-3 si raspundeti.
&17. Feriti-va de prejudecata profesorilor in legatura cu capacitatea dumneavoastra intelectuala.
&18. Feriti-va de esecul ca "reactie in lant" in invatare si la examen.
&19. La examene, prima jumatate a grupei de examinati este favorizata in raport cu a doua.
&20. Invatarea pentru o anumita data conditioneaza uitarea dupa data respectiva.
&21. Invatarea in conditii usoare de stress si anexietate (precipitare, mobilizare) este superioara invatarii in conditii de relaxare totala.
&22. Recompensele trebuie acordate la intervale neregulate de timp.
&23. Cunoasterea rezultatelor si a erorilor in invatare, mobilizeaza si orienteaza pe cel ce invata in asimilarea cunostintelor.
&24. Construiti-va tabele de specificatie (liste cu cele mai importante notiuni, teze, principii, ipoteze, formule, scheme etc.).
&25. Invatati activ-participativ (a), anticipativ si creativ (b si c)
a) scoateti ideile principale, rezumati, conspectati, faceti schite, proiecte etc. (aplicati cunostintele in practica);
b) invatati pentru viata, pentru a face fata situatiilor imprevizibile care se cer intuite;
c) investigati, explorati, identificati noi alternative, generarea de noi sensuri si concluzii.
&26. Repetati imediat dupa invatare, seara, nu dimineata si in preajma examenelor.
&27. Repetarea nu trebuie sa reia in intregime continutul precedentei repetari.
&28. Program de studiu individual pentru asimilarea temeinica a oricarui material in 10 zile:
Ziua I II III IV V VI VII VIII IX X
repetari invatare
initiala . 3-5 . . 1-2 . . . 1-2
pauza . p . p p . p p p .
&29. Memorati foarte usor si repede informatiile:
- simple, clare si concise;
- sistematizate si organizate intr-un sistem;
- legate de emotii, sentimente, pasiuni, scopuri, idealuri, interese.
&30. Folositi cât mai multe si variate canale de receptionare a informatiilor (vaz, auz, scris) si surse de informare (manuale, fisiere, conspecte, notite, bibliografii, dictionare, enciclopedii etc.).
&31. In general, in urma unei activitati de invatare retinem:
- 10% din ceea ce citim;
- 20% din ceea ce auzim;
- 30% din ceea ce vedem;
- 50% din ceea ce vedem si auzim in acelasi timp;
- 80% din ceea ce spunem;
- 90% din ceea ce spunem si facem in acelasi timp.
&32. Invatati atent partile de mijloc ale unui curs.
&33. Alternati invatatura cu somnul (invatarea fara somn favorizeaza uitarea; in somn creierul selecteaza, prelucreaza, sistematizeaza si ordoneaza cantitati mari de informatie la nivel subconstient.
&34. Folositi culorile, subliniati sau incasetati ideile principale, definitiile, tezele etc.
&35. Daca aveti de memorat niste proverbe comparati-le si grupati-le dupa sensul lor; o demonstratie matematica = reconstituiti-o fara sursa; denumirile geografice = cautati-le si identificati-le pe harta; gramatica (structuri) = construiti-le singuri; frazele si expresiile dintr-o limba straina = prin practica retroversiunilor; cuvinte straine = in context; text literar sau stiintific = prin rezumare si conspectare.
&36. Concentrati-va asupra textului de citit pentru a intelege corect ideile autorului.
&37. Când luati notite, mai intâi, ascultati câteva min. (3-5'), sintetizati si retineti esentialul, reformulati esentialul, reformulati cele retinute si notati-le in forma proprie de conceptie si exprimare.
&38. Notitele se citesc si se corecteaza cât mai repede dupa luarea lor, la câteva ore, in aceeasi zi (la corectare folositi culorile rosu, verde, negru etc).
&39. Denumirile, formulele, date, definitiile trebuie invatate corect de la inceput.
&40. Pentru a lua notite:
- nu transcrieti cuvânt cu cuvânt ceea ce se spune;
- notati esentialul, principalul, generalul;
- folositi un mod propriu de exprimare dar notati corect expresiile;
- folositi titluri, subtituluri, spatii libere pentru completari etc.;
- folositi prescurtarile;
- nu inghesuiti pagina cu cuvinte (lasati destul spatiu alb in jurul notitelor);
- lasati o margine larga pentru comentarii si observatii;
- folositi scheme, grafice, tabele in loc de cuvinte..
Material preluat de pe scribd.

Cum se spune corect: "a dealoca" sau "a dezaloca"? (În contextul întâlnit de mine, este vorba despre dealocarea memoriei pe un calculator-nu ştiu dacă e relevant).

Termenul nu e în DOOM în nicio formă, dovadă că nu a pătruns în limbajul curent. Nu e nici în dicţionarul de peste o sută de mii de cuvinte pe care îl am ( cel mai recent- DEXI), aşa că am făcut o ,,scotocire" pe net.
Am găsit expresia englezească ,,deallocate cursor" a cărei traducere e ,, dealocarea cursorului", aşa că probabil aceasta e forma corectă. Nefiind cuprins termenul în DOOM, n-am o certitudine, dar ,,simţul meu lingvistic" îmi spune că aşa ar trebui tradus. Cum nu mă pot baza numai pe intuiţie, continui căutarea pe baza DEXI-ului. Analizând cuvintele derivate cu prefix de la un radical ce începe cu ,,a", am găsit câteva exemple pe care le pot sintetiza astfel:
1. Derivatele ,,neologice" cu prefixul negativ ,,de-/ dez-" se comportă în limba română diferit în funcţie de originea lor.
2. Astfel, cele care în limba de origine au ,,des-" în română conţin prefixul ,,dez-", de exemplu : ,,dezagrement", care provine din franţuzescul ,,desagrement" ( cu accent ascuţit pe primii doi ,,e" - din păcate, nu ştiu cum să adaug accentul...).
3.Dacă în limba de orgine e ,,de-" , atunci şi în română e tot ,,de-" (exemplu: ,,deaccentuare", dupa germanul ,,Deakzentuierung").
Prin similitudine, pot concluziona că termenul ,,deallocate" din engleză ar putea fi tradus în română prin ,,dealoca".
Totul însă sub rezerva ca nu l-am găsit în DOOM!


Bibliografie:
DEXI, DICŢIONAR explicativ ilustrat al limbii române,Ed. ARC& GUNIVAS, 2007