,,Cine şi la ce a picat bac-ul" de Cristian Tudor POPESCU

Sursa:

http://www.gandul.info/puterea-gandului/cine-si-la-ce-a-picat-bac-ul-8696378


Postat la: 04.09.2011 18:00 Ultima actualizare: 04.09.2011 21:23



Ca să-i scutesc de "documentare" pe cei care se străduiesc, folosindu-se de fiii mei, să-mi deformeze discursul public, încep prin a spune că fiul meu cel mic, după ce şi-a trecut corigenţele şi a încercat să recupereze în timp scurt, în asalt, lipsurile mari în pregătire, a renunţat în ultimul moment să se prezinte la bac-ul de toamnă: "Tată, cu cât ştiu, e o bătaie de joc să mă duc. O să-l dau la anul, după ce mă pregătesc ca lumea". Prin urmare, va merge să muncească şi, în paralel, va învăţa.

Sunt mulţi tineri în situaţia asta, mai mulţi ca niciodată în învăţământul românesc. Dar, în ciuda amărăciunii pe care o trăiesc mai degrabă părinţii, nu-i rău că e aşa. Menţinerea unui nivel de dificultate al subiectelor similar celui din vară (la matematică a fost chiar ceva mai greu) de către Ministerul Educaţiei mi se pare de salutat. Ar fi fost cât se poate de incorect să se dea mai uşor. Nivelul de promovabilitate în jur de 15%, nu e nici el o surpriză: era greu de crezut că tinerii care au venit în prima sesiune cu nădejdea copiatului sau cumpăratului acestui examen vor reuşi peste vară să recupereze handicapuri majore, acumulate de obicei în ani. Procentul mare de nereuşită mi se pare un preţ corect pentru un lucru foarte important: reabilitarea unei instituţii. Bacalaureatul, prescurtat de mulţi nu cu ataşament, ci cu dispreţ, bac-ul, a fost ani lungi un examen demonetizat, pe care numai cine nu voia, nu-l lua, prin diverse "metode". Pe vremea lui Ceauşescu, diploma de bacalaureat, laolaltă cu cea de licenţiat al unei facultăţi, putea să-ţi asigure un loc de muncă mai comod.

Acum, o diplomă nu mai face doi bani (aici s-au oprit distinşii mei colegi din presă cu citarea astă-vară), dacă nu ştii să faci ceva util. Diploma de bac luată de un impostor care apoi îşi mai face rost de una de pe la o universitate particulară creştină, ecologică, polilologică şi nimicologică nu duce decât la îmbogăţirea României cu încă un şomer cu diplomă - afară de cazul în care respectivul se face politician. Exista, prin urmare, o singură alternativă: ori se desfiinţa bac-ul, ori era luat în serios.

Bacalaureatul solid şi corect de anul acesta a rupt lanţul înşelăciunilor, unul dintre multele care sugrumă România: escrocii de la fabricile de bani numite universităţi private sau din universităţile de stat care umflă numărul de studenţi cu pompa au mult mai puţini părinţi de jupuit.

Pe de altă parte însă, a pus în lumină un adevăr dureros. Câtă lume are în minte faptul că bacalaureatul se mai numeşte şi examen de maturitate? Covârşitoarea majoritate a celor care l-au picat nu au ajuns în situaţia asta în primul rând pentru că nu ştiu matematică, română, istorie, biologie, chimie - ei nu ştiu toate astea deoarece sunt imaturi, nu neapărat proşti. N-au învăţat pînă la 18 - 19 ani ce înseamnă responsabilitate, datorie, seriozitate, ce înseamnă să munceşti pentru a-ţi merita hrana zilnică, bunurile de care te foloseşti. Şi de asta este vinovată societatea de după '89, pe care am înjghebat-o noi, părinţii, nu ei. Şi noi am picat bac-ul, după ce l-am luat cu ani în urmă.

Care este rezolvarea problemei? Până cu nişte ani în urmă, pentru băieţi, exista, după părerea mea, un tratament adjuvant foarte bun: armata, serviciul militar obligatoriu. Cunosc nenumărate cazuri de cetăţeni serioşi astăzi, care la 19 ani erau derbedei, pierdevară, leneşi, fripturişti şi pe care "armata i-a făcut oameni". Acum ne-am modernizat, îi lăsăm civili şi necivilizaţi.
Aşa că rămâne o singură soluţie: munca. Aceşti tineri trebuie să se maturizeze în "câmpul muncii", dacă în şcoală n-au reuşit. Şi cred că destui dintre ei, îndată ce vor fi acumulat ceva minte la cap, vor da bac-ul şi îl vor lua.

Dar pentru asta e nevoie de noi, părinţii. Societatea este datoare (subliniez cuvântul conştient de riscul de a fi făcut comunist) să le ofere locuri de muncă, nu uşoară, nu plătită regeşte, dar muncă, pentru cine vrea să muncească.

Dacă nu e în stare, dacă ei vor îngroşa rândurile derbedeilor şi infractorilor, noi, părinţii, am mai greşit încă o dată.

PS

"Mi s-a părut destul de ciudată nepotrivirea între aceşti copii şi rezultatele pe care ei le-au obţinut la bac. Sunt copii dezgheţaţi, vioi şi cred că faptul că nu au luat examenul a fost un accident. Sunt convins că vor lua cu toţii bac-ul în toamnă", spuneam după întâlnirea din iulie cu elevii meditaţi cu sprijinul ziarului Gândul. Mă bucur foarte mult că impresia mea nu a fost greşită, au luat toţi examenul, şi asta îmi mai şterge din amărăciunea de părinte.